Creșterea salariului minim rămâne „cartoful fierbinte” al coaliției în această perioadă. Liderii din PSD aduc în discuție creșterea acestuia, asta în timp ce premierul Ilie Bolojan susține că acest lucru nu poate avea loc.
Recent, premierul Ilie Bolojan a estimat că, în următoarele două săptămâni, subiectul stabilirii salariului minim pentru anul 2026 va fi închis.
„Pe de altă parte, în sectorul privat, în condiţiile în care ar creşte salariul minim, sunt contracte colective de muncă, din nou, care se bazează pe salariul minim şi el ar avea un efect în cascadă, care ar impacta total asupra firmelor. Or, în condiţiile în care trebuie să recunoaştem că aceste măsuri au avut un impact de contracţie economică, nu poţi, când firmelor le este greu, să vii cu creşteri de salarii în condiţiile în care peste tot s-a stabilit că este o plafonare de salarii. Deci acestea sunt, să spunem, aspectele care au stat la baza unei discuţii de principiu pe care am avut-o pentru a încerca să păstrăm acest salariu minim la valoarea de anul acesta”, a declarat Bolojan.
În replică, deputatul PSD Marius Budăi, fost ministru al Muncii, consideră că îngheţarea salariului minim este o „greşeală enormă” atât în plan politic, cât şi economic.
Citește și
Potrivit acestuia, dacă Guvernul nu majorează salariul minim, încalcă Directiva europeană a salariului minim european (Directiva (UE) 2022/2041).
De partea premierului se află și ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare care susține că majorarea salariului minim nu este indicată în prezent din punctul de vedere al competitivității economiei, iar discuțiile continuă inclusiv cu privire la menținerea sumei de 300 lei neimpozabile în salariul minim.
În acest context, Știrile ProTV vă prezintă trei teme majore legate de salariul minim pentru a înțelege situația dincolo de discuțiile dintre guvernanți
Cinci lucruri pe care trebuie să le știm despre creșterea salariului minim
1. Nu politicienii cresc salariul minim;
2. Majorarea salariului minim aduce venituri suplimentare la bugetul de stat;
3. Salariul minim s-a dublat în ultimii zece ani;
4. Avem o lege care stabilește creșterea salariului minim, dar și derogări;
5. Situația din alte țări ale Uniunii Europene
Nu politicienii cresc salariul minim. Deși oamenii politici din partidele de la putere sunt cei care decid faptul că salariul minim din România ar trebui să aibă o valoare mai mare, creșterea efectivă a indemnizațiilor primite de de românii aflați în această situație este realizată în cele din urmă de către firmele private și instituțiile de stat.
Legislația prevede un calcul complex al salariului minim pe economie, în care valoarea lui e cuprinsă între 47% și 52% din cel mediu. Așadar, potrivit unor calcule preliminare, negocierile pentru salariul minim ar trebui să se facă luând în calcul valori de la 4319 lei brut și până la 4778 lei.
În ecuație intră însă și calculele politice. O variantă susținută în PSD este apropiată de marja minimă, adică salariul minim să fie 4.325 de lei brut, anul viitor, cu 275 de lei în plus față de acum, ceea ce înseamnă o majorare de 6,8%.
Antreprenorii cer înghețarea salariului pentru anul viitor, spunând că trei sferturi dintre firme nu își permit creșteri salariale. În schimb, reprezentanții sindicatelor susțin că veniturile trebuie să fie mărite, mai ales că inflația, a scăzut serios puterea de cumpărare. reprezentanții Blocului Național Sindical susțin creșterea salariului minim și spun că acesta ar trebui stabilit conform legii – între 47% și 52% din salariul mediu pe economie.
Majorarea salariului minim aduce venituri suplimentare la bugetul de stat
Creșterea salariului minim aduce automat mai multe venituri la bugetul de stat. Din salariul minim brut de 4.050 de lei, valabil în 2025, angajatul primește efectiv în mână 2.574 de lei, adică doar 63,5% din sumă. Restul de 36,5% se întoarce la stat sub formă de contribuții și impozite. Practic, din fiecare 3 lei cu care crește salariul minim, statul încasează aproximativ un leu.
Pentru un salariu minim brut de 4.050 de lei, statul colectează în total 1.476 de lei din taxe și contribuții. Dintre aceștia, 1.258 de lei sunt reținuți direct din salariul angajatului, iar diferența provine din contribuțiile angajatorului. Cele mai mari sume merg către sistemul public de pensii și cel de sănătate: 937,5 lei reprezintă contribuția la pensii (CAS – 25% din baza de calcul de 3.750 de lei), iar 375 de lei contribuția la sănătate (CASS – 10%). La acestea se adaugă impozitul pe venit, în valoare de 263,25 lei, calculat la o bază impozabilă de 2.632,5 lei.
Astfel, majorarea salariului minim nu se reflectă doar în veniturile angajaților, ci și într-o creștere semnificativă a sumelor colectate de stat din contribuțiile sociale și impozite.
Salariul minim s-a dublat în ultimul deceniu
În ultimii opt ani, salariul minim net din România aproape s-a dublat. Dacă în 2017 un angajat plătit cu minimul pe economie primea 1.065 de lei în mână, în 2025 va încasa 2.574 de lei, potrivit datelor oficiale.
În termeni nominali, ritmul de majorare a fost constant: în fiecare an, salariul minim a crescut cu aproximativ 10–12%. În 2020, valoarea netă ajunsese la 1.346 de lei, iar în 2023 la 1.898 de lei. Două ajustări succesive în 2024, urmate de o nouă creștere de la 1 ianuarie 2025, au dus pragul la 2.574 de lei net, echivalentul unui brut de 4.050 de lei.
Totuși, dublarea salariului minim nu înseamnă automat o dublare a puterii de cumpărare. Inflația ridicată din ultimii ani, când prețurile la alimente și energie au crescut, a diminuat efectul real al acestor majorări. Cu toate acestea, evoluția rămâne una semnificativă, iar din punct de vedere nominal.
Avem o lege care stabilește creșterea salariului minim, dar și derogări
În mod normal, creșterea salariului minim nu ar trebui să depindă de negocierile politice, legea stabilind un mecanism de calcularea a nivelului la care ar trebui să ajungă. Negocierile legate de cuantumul exact având loc în cadrul Consiliului Național Tripartit pentru Dialog social cu reprezentanți ai guvernului, patronatele – reprezentanții celor care urmează să plătească salariul minim, și sindicatele – reprezentanții celor care lucrează pe salariul minim.
Articolul 164 din Codul Muncii stabilește că „salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, corespunzător programului normal de muncă, se stabilește anual prin hotărâre a Guvernului și se aplică de la data de 1 ianuarie a anului următor, cu actualizarea periodică o dată pe an, după consultarea confederațiilor sindicale și patronale reprezentative la nivel național”.
Cu toate acestea, stabilirea unui mecanism anual care să stabilescă cum ar trebui să crească anumite venituri nu garantează și faptul că acesta va fi aplicat de către guvernanți, aceștia având la dispoziția posibilitatea de a da o derogare.
Cel mai la îndemână exemplu în care un mecanism stabilit prin lege este suspendat este cel al pensiilor. Mai exact, la finalul anului trecut, guvernul Ciolacu a dat o „ordonanță trenuleț” care a stabilit că indemnizațiile au fost înghețate la nivelul din 2024 și că valoarea punctului de referință rămâne la 81 de lei și în 2025. Astfel, deși legea stabilește anumite obligații pentru guvernanți ei pot, la fel de ușor, să apeleze la derogări.
Situația din alte țări europene
Salariul minim, indiferent de cuantumul și de modul în care acesta este stabilit, reprezintă norma în cadrul Uniunii Europene în ceea ce privește relațiile de muncă. 81% dintre statele comunitare, mai exact 22 din 27, stabilesc un astfel de indicator. Doar Danemarca, Italia, Austria, Finlanda și Suedia nu au în legislația lor astfel de prevederi, după cum arată Eurostat.
Pe baza salariului minim brut lunar național aplicabil la 1 iulie 2025, exprimat în euro, țările UE în cauză pot fi clasificate în 3 categorii, arată Eurostat:
Peste 1.500 euro pe lună: această grupă include Luxemburg, Irlanda, Țările de Jos, Germania, Belgia și Franța. Salariile minime naționale ale acestora au variat de la 1.802 euro în Franța la 2.704 euro în Luxemburg.
Între 1.000 și 1.500 euro pe lună: acest grup include Spania, Slovenia, Polonia, Lituania, Grecia, Portugalia și Cipru. Salariile minime naționale ale acestora au variat între 1.000 euro în Cipru și 1.381 euro în Spania.
Sub 1.000 euro pe lună: acest grup include Croația, Malta, Estonia, Cehia, Slovacia, România, Letonia, Ungaria și Bulgaria. Salariile minime naționale ale acestora au variat de la 551 euro în Bulgaria la 970 euro în Croația.
Rata medie anuală de creștere între iulie 2015 și iulie 2025 a fost cea mai mare în România (+13,0 %), urmată de Lituania (+12,3 %), Bulgaria (+11,0 %) și Polonia (+10,2 %). Cele mai scăzute rate medii anuale de creștere dintre țările UE au fost înregistrate în Franța (+2,1 %) și Malta (+2,9 %).
Urmărește Știrile PRO TV pe canalul de social media preferat:
Sursa: StirilePROTV
Etichete:
Dată publicare:
01-11-2025 12:11
Articol recomandat de sport.ro
